TECHICAL Series MATHEMATICS • INFORMATICS • PHYSICS Series PHILOLOGY Series ECONOMIC SCIENCES Sereies EDUCATIONAL SCIENCES Series LAW AND SOCIAL SCIENCES Series
Aspects langagiers dans la presse écrite
(Aspecte lingvistice în presa scrisă)
Vol LX • No. 2A/2008
Elena Predescu

 Keywords   

 Abstract
Il y a une distinction entre information et communication et dans le journalisme, il faut distinguer la diffusion comme phénomène de communication dont le récepteur est virtuel. Les messages transmis par la presse doivent être le plus économiques possibles. Du point de vue linguistique, il existe une statistique du langage, des lois régissant la distribution des mots dans un texte, des rapports entre la fréquence d'emploi d'un mot et sa longueur, sa structure phonique ou son sens qui constituent des applications dans le domaine de la lisibilité. De même, la mesure de l'information varie avec le récepteur en faisant entrer en compte des facteurs culturels et psychologiques. Les messages journalistiques mettent en ?uvre toutes les fonctions du langage plus ou moins imbriquées A coté de la typologie de textes et à partir des six fonctions du langage, on distingue, dans la presse écrite, plusieurs types de messages. Dans les récits de presse, l'attention du lecteur est retenue et maintenue par certains effets (surprises, attentes, etc.). La présentation des informations recourt souvent à des techniques romanesques. Les progrès de la psychologie sociale et des média ont conduit à l'utilisation systématique de procédés destinés à persuader les gens sans qu'ils s'en rendent compte. L'action suggestive des images, des couleurs, des formes, des mots, des slogans n'est plus à démontrer. Dans la production des textes journalistiques il faut avoir en vue : le contenu du message, la situation communicationnelle, l'attitude de l'auteur ; le choix des moyens à mettre en ?uvre et l'utilisation de telle ou telle fonction du langage.

 Rezumat
Există o diferenţă între informaţie şi comunicare dar în jurnalism este necesar să distingem difuzarea ca fenomen de comunicare al cărei receptor este virtual. Mesajele transmise prin presă trebuie să fie cât se poate de economice. Din punct de vedere lingvistic, există o statistică a limbajului, a legilor care determină distribuirea cuvintelor într-un text, a raporturilor între frecvenţa unui cuvânt şi lungimea lui, structura lui fonică sau sensul lui care constituie aplicaţii în domeniul lizibilităţii. De asemenea, valoarea informaţiei textului variază în funcţie de receptor, de gradul său de cultură şi de calităţile sale psihologice. Mesajele jurnalistice valorifică toate funcţiile limbajului . Alături de tipologia de texte şi pornind de la cele şase funcţii ale limbajului, se disting, în presa scrisă, mai multe tipuri de mesaje. În articolele de presă, atenţia cititorului este reţinută şi menţinută printr-o serie de efecte (surpriză, aşteptări etc.). Prezentarea informaţiilor recurge adesea la tehnici romaneşti. Progresele psihologiei sociale şi din zona media au condus la folosirea sistematică a procedeelor destinate persuasiunii, fără ca lumea să-şi dea seama de asta. Acţiunea sugestivă a imaginilor , a culorilor, a formelor, a cuvintelor, a sloganurilor nu mai trebuie demonstrată. În producerea de texte jurnalistice, este necesar să se ţină cont de conţinutul mesajului, de situaţia de comunicare, de atitudinea autorului, de mijloacele utilizate şi de funcţiile limbajului.

Journal INFO (ISSN 1224-2020)
Vol LXII • No. 4/2010
Vol LXII • No. 3/2010 (Special Issue)
Vol LXII • No. 2/2010 (Special Issue)
Vol LXII • No. 1/2010
Vol LXI • No. 2/2009
Vol LXI • No. 1/2009
Vol LX • No. 2A/2008
Vol LX • No. 2B/2008
Vol LX • No. 1/2008
Vol LIX • No. 2/2007
Vol LIX • No. 1/2007
Vol LVIII • No. 2/2006
Vol LVIII • No. 1/2006
Signup
Forgot Password
  © copyright 2006 Universitatea Petrol - Gaze din Ploiesti