TECHICAL Series MATHEMATICS • INFORMATICS • PHYSICS Series PHILOLOGY Series ECONOMIC SCIENCES Sereies EDUCATIONAL SCIENCES Series LAW AND SOCIAL SCIENCES Series
The cultural forms as spiritual functions
(Formele culturale ca funcții spirituale)
Vol II (LXVI) • No. 2/2015
Viorel Cernica
University of Bucharest
Faculty of Philosophy

 Keywords   cultural forms, spiritual functions, object, inter-subjectivity, Cassirer, Blaga

 Abstract
In the philosophy of culture there is a problem related to the cultural forms. It appears especially as a problem of systematization, of order. Nevertheless, it is about a very important problem, theoretically, because the cultural forms determine the social practices, the conceptions about different aspects of the human life, even our relationships with different facts from public space. Concerning the forms as such, there are, of course, some points of view formulated especially after the philosophy of culture become a philosophical branch, namely beginning with the second part of 19th century. In this paper, I propose to describe the cultural forms from a phenomenological perspective. From this latter, the cultural forms become “spiritual functions”. Through these latter, a cultural “subject” opens the ways of reflection towards the cultural space, where this (the subject) can exist only as a human being. In these new conditions, the cultural facts become meaningful, just in their objectivity, by means of the reflexivity and inter-subjectivity. Five cultural forms are considered in order to describe them and then to interpret as spiritual functions: myth, science, art, religion, and philosophy.

 Rezumat
În filosofia culturii există o problemă legată de formele culturale. Ea apare îndeosebi ca o problemă de sistematizare, de ordine. Totuşi, este vorba despre o problemă importantă din punct de vedere teoretic, pentru că formele culturale determină practicile sociale, concepţiile despre diferite aspecte ale vieţii umane, înseşi relaţiile noastre cu diferite fapte din spaţiul public. În privinţa formelor ca atare, există, desigur, câteva puncte de vedere formulate mai ales după ce filosofia culturii a devenit o ramură filosofică, adică începând cu a doua parte a secolului al XIX-lea. În lucrarea de faţă, îmi propun să descriu formele culturale dintr-o perspectivă fenomenologică. Potrivit acesteia, formele culturale devin „funcţii spirituale”. Prin acestea din urmă, un „subiect” cultural deschide căi de reflecţie către spaţiul cultural, unde acesta (subiectul) poate exista numai ca fiinţă umană. În aceste noi condiţii, faptele culturale devin semnificative, în însăşi obiectivitatea lor, prin mijlocirea reflexivităţii şi intersubiectivităţii. Sunt considerate cinci forme culturale pentru a le descrie şi a le interpreta ca funcţii spirituale: mitul, ştiinţa, arta, religia şi filosofia.



Journal INFO (ISSN 2360-4026)
Vol IV (LXVIII) • No. 1/2017
Vol III(LXVII) • No. 2/2016
Vol III(LXVII) • No. 1/2016
Vol II (LXVI) • No. 2/2015
Vol II (LXVI) • No. 1/2015
Vol I (LXV) • No. 2/2014
Vol I (LXV) • No. 1/2014
Journal INFO (ISSN 1841-8795) - OLD
Vol LXIV • No. 2/2013
Vol LXIV • No. 1/2013
Vol LXIII • No. 1/2011
Vol LXII • No. 2/2010
Vol LXII • No. 1/2010
Vol LXI • No. 2/2009
Vol LXI • No. 1/2009
Vol LX • No. 2/2008
Vol LX • No. 1/2008
Vol LIX • No. 2/2007
Vol LIX • No. 1/2007
Vol LVIII • No. 2/2006
Vol LVIII • No. 1/2006
Signup
Forgot Password
  © copyright 2006 Universitatea Petrol - Gaze din Ploiesti